Brasov: Cioacă aşteaptă sentinţa - "E greu de presupus că voi ceda"

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se vor pronunţa abia peste şase zile privind emiterea mandatului de arestare preventivă pe 29 de zile, cerută de DIICOT Braşov pe numele lui Cristian Cioacă şi respinsă de Curtea de Apel Braşov

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat ieri, la ora 23.30, că se vor pronunţa peste 6 zile dacă poliţistul Cristian Cioacă va fi sau nu arestat preventiv. Deşi speră că sentinţa aşteptată să fie una corectă şi favorabilă, Cioacă dă de înţeles că anchetatorii sînt imparţiali în instrumentarea celor două dosare în care este cercetat.
„Sînt persoane care mi-au văzut soţia în România şi nu au fost audiate în dosar. Nu vor să obţină probe care mi-ar servi mie. De exemplu audierea subcomisarului Breazu“, a declarat Cioacă. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se vor pronunţa în privinţa recursului făcut de procurorii DIICOT la sentinţa dată miercuri seara de judecătorul Alexandru Vasiliu de la Curtea de Apel Braşov, cînd acesta a respins propunerea de arestare pe 29 de zile pe numele lui Cioacă şi a hakerului ploieştean Marin Adrian Niţu. În dosar mai este cercetat un alt poliţist, subcomisarul Marius Sebastian Breazu, ofiţer în cadrul Serviciului Judiciar din cadrul IPJ Braşov, despre care procurorii spun că l-a ajutat pe Cioacă să acceseze laptopul
Elodiei. Acesta este în prezent plecat într-o misiune ONU, dar a fost rechemat pentru audieri.

Cioacă şi Niţu reaudiaţi de magistraţii Înaltei Curţi

Cristian Cioacă ajuns, ieri-dimineaţă, în jurul orei 9.00, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind însoţit de către avocatul său, Florentin Sorescu, şi de o femeie necunoscută. Dosarul privind recursul DIICOT înaintat împotriva deciziei Curţii de Apel Braşov din data de 16 ianuarie, cînd instanţa braşoveană a respins cererea de emitere pe numele lui Cristian Cioacă şi a hackerului ploieştean Marin Adrian Niţu de mandate de arestare preventivă, avea poziţia 55, astfel încît judecarea a avut loc abia seara. Iniţial, instanţa a luat spre judecare dosarele cu arestaţi, iar la ora 13.00 şedinta a fost suspendată pentru 30 de minute, ea fiind reluată la ora 13.30. Avocatul Florentin Sorescu le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că, în legătură cu acuzaţiile care îi sînt aduse clientului său, „în mod normal, infracţiunea care ar fi valabilă era cea de divulgare a secretului corespondenţei, dar doar în cazul în care ar fi fost săvîrşită. Ori, în mod normal, trebuind plîngerea prealabilă a Elodiei, şi ea neavînd cum să depună această plîngere, Parchetul a forţat nota şi a încercat să meargă pe infracţiuni la sistemele
informatice. Această încadrare este ridicolă“, susţine apărătorul. Cristian Cioacă a intrat în sala de judecată abia în jurul orei 18.30. Parchetul a cerut instanţei să-i reaudieze pe poliţist şi pe hacker, însă avocaţii s-au opus, deoarece cererea a fost formulată în baza art. 140 (3) din Codul de procedură penală, care priveşte audierea arestaţilor, ceea ce, în acest caz, nu se impunea. Cu toate acestea, magistraţii Înaltei Curţi au decis că audierea este necesară.

Probele prezentate de DIICOT Curţii de Apel Braşov

În 15 ianuarie, DIICOT Braşov a început urmărirea penală faţă de Cristian Cioacă, ofiţer IPJ Braşov, şi Marian Niţă, pentru instigare fără drept la sistemele informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, respectiv accesarea fără drept la sisteme, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transferul neautorizat de date informatice. Dacă în cazul lui Niţu s-a reţinut că a comis o infracţiune care se pedepseşte cu detenţie şi că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social, la Cioacă, pe lîngă pericolul social, s-a reţinut şi faptul că a săvîrşit o altă faptă cu intenţie. DIICOT a arătat că Cioacă, fiind ofiţer de poliţie, cunoştea faptul că nu poate intra fără acordul unei persoane să acceseze fraudulos mijloacele de informare. Pe de altă parte, Niţu ştia situaţia în care se afla Cioacă şi a dat curs cererii acestuia, contra unei sume de bani, pentru a intra „pentru a doua oară pe adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu“, date care au fost făcute public, date posturilor de televiziune.

De ce i-a scos cătuşele lui Cioacă Curtea de Apel Braşov

În motivarea Curţii de Apel Braşov, la hotărîrea de a respinge cercetarea în stare de arest a poliţistului Cristian Cioacă, se arată faptul că Cristian Cioacă l-a plătit pe Adrian Niţu cu suma de 3.000 de USD, echivalentul a 8.000 de lei, pentru a accesa nelegal adresa de e-mail a Elodiei, dar instanţa braşoveană a apreciat că acest demers s-a înscris în acţiunea lui Cioacă de căutare a soţiei dispărute, nefiind ilegală divulgarea secretului corespondenţei. Judecătorul Alexandru Vasiliu, preşedintele completului de judecată de la Curtea de Apel Braşov, consemnează faptul că inculpatul Cioacă Constantin Cristian l-ar fi instigat pe ofiţerul de poliţie judiciară de la IPJ Braşov, Marius Sebastian Breazu (finul de cununie al Elodiei) la data de 2 septembrie 2007, să acceseze fără drept sistemul informatic (laptop) al Elodiei Ghinescu, soţia lui Cioacă, prin utilizarea frauduloasă a sistemului de parolare, obţinînd date informatice, respectiv conţinutul mesajelor aflate pe adresa ishalo2000@yahoo.com, computerul fiind destinat exclusiv utilizării profesionale, ca avocat. Datele au fost transferate pe un memory-stick în care au fost stocate, iar apoi au fost transferate în adresa de e-mail a surorii inculpatului Cioacă. S-a mai reţinut că, după utilizare, învinuitul Breazu ar fi pus o nouă parolă de acces la căsuţa de corespondenţă electronică.

„Cioacă nu l-a cunoscut pe haker“

Niţu nu l-a cunoscut personal pe Cioacă, pînă la audierea şi reţinerea lor, convorbirile dintrei ei fiind doar telefonice, arată judecătorul Alexandru Vasiliu. „La dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea vreunui martor, ori prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă. Sistemele informatice ale soţilor Cioacă şi Ghinescu au fost ridicate de organul de urmărire penală şi nu s-a constatat că ar fi fost distruse, şterse sau modificate date din computere, care să fie relevante şi să constituie mijloace materiale de probă în instrumentarea prezentei cauze sau a aceleia care are ca obiect presupusa infracţiune de omor calificat de care este acuzat inculpatul Cioacă. Nici nu s-au prezentat în concret astfel de aspecte“, mai spune magistratul.

„Lăsarea în libertate a lui Cioacă nu constituie pericol public“

Curtea invocă faptul că „în conjunctura creată de dispariţia soţiei inculpatului Cioacă şi în împrejurările în care inculpaţii au săvîrşit faptele, dată
fiind legătura indiscutabilă dintre demersurile întreprinse şi preocuparea firească şi legitimă, cel puţin pînă în acest moment, de lămurire a situaţiei Elodiei Ghinescu, nu se poate susţine şi nu sînt probe care să demonstreze că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică“, adăugînd că acest pericol trebuie demonstrat „printr-o reprezentare concretă a unor elemente de fapt care îl susţin“. Afirmaţia Parchetului, că inculpaţii ar fi acţionat tocmai cu scopul de a zădărnici cercetările legate de presupusa ucidere a Elodiei Ghinescu, nu are niciun fel de susţinere şi este chiar contrazisă de starea de fapt, se mai arată în motivarea completului de judecată. S-au efectuat cercetări pînă în prezent cu inculpaţii în stare de libertate, fără ca buna desfăşurare a procesului penal să fie afectată de lăsarea în libertate a inculpaţilor care au răspuns la toate solicitările. „Datele personale care caracterizează pe inculpaţi nu pledează pentru necesitatea măsurii arestării preventive, în condiţiile în care inculpatul Niţu nu are antecedente penale şi este constant în declaraţii, iar inculpatului Cioacă îi sînt aduse acuzaţii care nu au fost confirmate în mod legal pînă în prezent“, se mai arată în motivarea judecătorului.

Hakerul a primit asigurări de la OTV că face ceva legal

• De asemenea, s-a mai susţinut că, la 24 septembrie 2007, inculpatul Cioacă Constantin Cristian ar fi intrat în legătură cu Marin Adrian Niţu, prin intermediul postului de televiziune OTV, iar la îndemnurile lui Cioacă, Niţu a accesat, fără drept, adresa de e-mail ,,babyelodia@gmail.com“ din care datele informatice au fost transferate la adresa de e-mail a surorii lui Cioacă, a unei alte persoane şi la postul de televiziune OTV. Pentru această activitate a primit de la inculpatul Cioacă suma de 3.000 de dolari - 8.000 lei - în contul prietenei inculpatului Niţu, se arată în motivarea Curţii de Apel Braşov, privind respingerea cererii de arestare a lui Cioacă şi Niţu, transmisă, joi, instanţei supreme. „Din păcate, mediatizarea excesivă a aşa-numitului «Caz Elodia» a dat naştere unui şir nesfîrşit de emisiuni televizate la care au fost invitate tot felul de persoane să-şi spună părerea şi să contribuie - dacă o asemenea cale poate fi luată în seamă din punct de vedere judiciar - într-un fel sau altul la elucidarea cazului. A fost atras un număr destul de mare de curioşi, printre care şi învinuitul Niţu, care a avut senzaţia că a identificat pe un site o poză care putea fi a celei dispărute şi astfel va avea o contribuţie la rezolvarea cazului. O asemenea practică discutabilă, prin care persoane complet neavizate au fost atrase în emisiune, a făcut ca inculpatul Niţu, la propunerea angajaţilor OTV, să ia legătură cu inculpatul Cioacă şi, la cererea acestuia să identifice existenţa unei alte adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, în sistemul Gmail“, se arată în motivare. Mai mult, instanţa consemnează că Niţu a susţinut că a primit asigurări de la postul de televiziune OTV că demersul său este legal.